Boli cardiace congenitale

Bolile cardiace congenitale sunt afecțiunile congenitale prezente la naștere. Acestea pot afecta structura și modul de funcționare și dezvoltare a inimii.

Ce sunt bolile congenitale ale inimii

Bolile congenitale cardiace sunt afecțiuni ale inimii în momentul nașterii și afectează modul de funcționare și dezvoltare al inimii, dar și structura acesteia. De asemenea, poate fi afectat fluxul sanguin către organism, dar și prin inimă.

Aceste afecțiuni pot varia de la prezența unei mici găuri în inimă (formă ușoară) la deformarea inimii sau absența unor părți componente ale acesteia (formă severă).

Tipuri ale bolilor congenitale ale inimii

Există mai multe tipuri ale afecțiunilor congenitale, iar uneori apar în combinație. Cele mai frecvent întâlnite sunt defectele septale (prezența unei găuri în inimă), coarctația aortei (aorta este mai îngustă decât în mod normal), stenoza valvei pulmonare (valva pulmonară este mai îngustă decât în mod normal), transpunerea arterelor mari (schimbarea poziției de conectare dintre valve și artere) și subdezvoltarea inimii (dezvoltarea necorespunzătoare a unei părți a inimii care ingreunează fluxul sanguin).

Cauzele care declanșează boala valvulară

Bolile congenitale pot afecta oricare parte a structurii inimii. De cele mai multe ori, nu se poate identifica o cauză exact a acestor afecțiuni, alta decât transmiterea prin moștenire.

Există, totuși, anumite lucruri care cresc riscul acestor afecțiuni precum prezența diabetului zaharat de tip 1 și 2 la mamă, anumite defecte cromozomiale, prezența anumitor infecții la mamă în timpul sarcinii și consumul de alcool și medicamente de către aceasta pe parcursul sarcinii.

Metode de prevenție

Cea mai comună cauză a afecțiunilor congenitale ale inimii este moștenirea (un membru al familiei prezintă o afecțiune cardiacă). Screening-ul genetic poate juca un rol important în determinarea riscului dezvoltării unei afecțiuni cardiace la viitorul copil.

Simptome

La bebeluși, simptomele includ:

  • Respirație alertă
  • Cianoză (piele, buze și unghii albăstrui)
  • Umflarea picioarelor sau a abdomenului
  • Umflarea în jurul ochilor
  • Bătăi rapide ale inimii

Defectele ușoare ale inimii cauzează, în general, probleme mai târziu în viață. În cazul afecțiunilor mai severe, simptomatologia este prezentă la scurt timp după naștere.

Unii oameni prezintă simptome ale bolilor cardiace congenitale abia când ajung adulți. De asemenea, simptomele pot reveni după o perioadă mai lungă de timp (câțiva ani) după tratarea unui defect cardiac congenital.

La adulți, simptomele cuprind:

  • Aritmii (ritm neregulat al inimii)
  • Cianoză (piele, buze și unghii albăstrui)
  • Dificultăți în respirație
  • Oboseala accentuată
  • Edem (umflarea organelor sau țesuturilor)

Diagnostic

Anumite tipuri ale acestor afecșiuni pot fi diagnosticate în timpul sarcinii cu ajutorul unei ecografii fetale care ajută la vizualizarea iniii bebelușului care se dezvoltă. Cu toate acestea, uneori diagnosticare nu se poate face decât după naștere, în timpul copilăriei sau chiar când pacientul ajunge la vârstă adultă.

Diagnosticarea în timpul sarcinii

Prima suspiciune a unei afecțiuni cardiace se poate face în timpul unei ecografii de rutină. În urma suspiciunii, medicul va recomanda efectuarea unei ecografii fetale de specialitate menită să confime diagnosticul. Cu toate acestea, în anumite cazuri, ecografia de specialitate nu este suficientă pentru a diagnostica o boala congenitală cardiacă, în special a unei forme ușoare.

Diagnosticarea după naștere

În anumite cazuri, diagnosticarea se face la scurt timp după nașterea bebelușului dacă acesta prezintă semne sau simptome caracteristice. Medicul va examina nou nascutul cu ajutorul unui stetoscop pentru a identifica posibile anomalii.

Tratament

Tratarea afecțiunilor cardiace congenitale depinde de tipul și severitatea defectului cardiac prezent.

În cele mai multe cazuri, defectele descoperite nu sunt severe și nu necesită tratament. Totuși, cel mai probabil pacientul va fi supus de-a lungul vieții unor controale regulate pentru monitorizarea cardiacă.

Defectele cardiace severe se tratatează, în general, prin intervenție chirurgicală sau cateter.

Tratamentul medicamentos poate fi recomandat, de asemenea, pentru ameliorarea simptomotalogiei resimțite de pacient.